Fațadele verzi pot fi folosite ca mijloc de îmbunătățire a condițiilor de mediu din zonele urbane aglomerate. Da, exista mulți arhitecți care susțin ca aceste fațade aduc beneficii, dar cat de durabile si eficiente sunt, din punct de vedere economic, nu pot spune exact.
Acoperișurile verzi sunt întâlnite mai des in partea de nord a Europeri. Sunt acestea mai eficiente, din punct de vedere economic, față de soluțiile clasice de învelitoare sau aportul lor este doar la nivel social?
Îmi propun în acest articol sa analizez diferitele sisteme verzi (acoperișuri verzi, sisteme de ecologizare verticală, fațade verzi și pereți vii ) luând în considerare atât beneficiile pe care fiecare sistem le aduce, dar și costurile de întreținere/instalare.
Ce sunt fațadele verzi și tipurile acestora.
Când vorbim despre fațade verzi, nu ne referim la pereți vopsiti cu verde, ci la elemente construite vertical, acoperite cu vegetație.
Există plante care se agață singure de peretele unei clădiri cu ventuze proprii (1), alte plante pot urca pe o fațadă prin înfășurarea în jurul unor calbluri din oțel inoxidabil/sfoară/stinghii din lemn (2), iar altele trebuie plantate în jardiniere montate la baza fatadei și pot avea nevoie de sistem de irigare (3). Există și sisteme de gradini verticale ce constau în suprapunerea mai multor jardiniere (4). Aceste 4 tipuri de pereți verzi i-am exemplificat în imaginea de mai jos.
Costul unei fațade verzi
Am observat în București mai multe tentative de a crea pereti verzi care sa fie o bariera naturala între zonele pietonale și cele carosabile, dar care nu au supraviețuit unui ciclu vegetativ. Ce trebuie să înțelegem despre plante este faptul că majoritatea nu cresc pe roci sau în medii aride. Dacă privim betonul ca pe o piatra artificială, nu trebuie să ne așteptăm ca plantele sa crească de bună voie pe suprafața acestuia. Astfel, în momentul în care vrem să avem un perete verde, trebuie să consultam un botanist pentru a ne indica ce tip de plante să folosim. Astfel apare un prim cost al consultanței de specialitate.
În ultimii ani, au apărut mai multe firme ce oferă soluții pentru fațade verz, fapt ce a dus la o stabilizare a prețului la 30-40 €/m2 pentru fațadele cu plante agațătoare (1). Dacă plantele au nevoie de tije pentru urcare (2), atunci costul se ridică la 40-75 €/m2
Dacă vorbim despre sisteme ce necesită jardiniere, costul se mareste semnificativ. Astfel, dacă folosim jardiniere din platic, prețul este 100-150 €/m2 , iar jardinierele din otel zincat ajung la 800 €/m2 .
Pentru o gradină verticală care are sistem de irigare supraetajat, cu senzori de umiditate, lumină, temperatură, costul crește semnificativ la 800-1200 €/m2 în funcție de materialele folosite. Înafară de investiția inițială, trebuie să luăm în calcul și alte cheltuieli precum: întreținerea și irigarea. Avantajul unei grădini verticale constă în faltul că ai acces la o diversitate mai mare de plante pe care le poți folosi (nu doar cele agațătoare) și poți crea imagini și spații unice.
Beneficiile unei fațade verzi
Ecologiza anvelopa unei clădiri prin combinarea naturii cu spațiul construit, aduce beneficii numeroase: reducerea producției de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea calității aerului și a condițiilor de confort interior și exterior, biodiversitate, etc. Întrebarea care se naște este: cât de des trebuie să folosim acest tip de fațade pentru a se vedea beneficiile ei la nivel de clădire/cartier/oraș?
A foste realizat un studiu ce urmărea impactul economic adus unei clădiri din zona climatică mediteraneană a cărei fațade sudice a fost înverzită. Peretele pe care s-a montat stratul vegetal era din bolțari de 30 cm grosime și izolat cu 15 cm de polistiren expandat. Stratul de vegetație a funcționat ca unul izolator, fapt ce a redus consumul de energie (pentru climatizare) cu o valoare între 4,7-6.2% (în funcție de etaj).
Exista numeroase studii care au vrut să vadă cât de mult crește valoarea unei proprietăți dacă fațadele acestora sunt înverzite. Pot spune că toate concluzionează o crestere, iar acesta variază în funcție de orașul în care se află clădirea, iar media se poziționează la 3,9%.
Perdelele de vegetație au fost folosite masiv în arhitectura socialistă pentru a reduce nivelul de zgomot. Pentru ca acestea să funcționeze, trebuie să fie groase. Fațadele verzi, datorită grosimii lor, nu sunt bune fonoizolatoare, dar ajuta în atenuarea reflexiei sunetelor în fațadele clădirilor.
În ceea ce privește impactul social, ar trebui sa luam în considerare date precum: îmbunătățirea calității aerului, reducerea carbonului, crearea habitatului, impactul estetic, atenuarea insulelor de căldură urbane și stimulente fiscale legate de instalarea sistemelor verticale de ecologizare în zonele urbane. Toate aceste date sunt dificil de strans și de corelat pentru a vedea, la nivel de individ, impactul financiar adus de un perete verde asupra reducerii costurilor fie cu sanatatea (prin atenuare poluării), fie cu confortul termic/acustic, etc.
Calitatea aerului este influențată de cantitatea de particule de praf și de nutrații prezenți în componența acestuia. Aceste particule pot provoca atât boli respiratorii, atacuri de cord, cât și bronșite cronice. Captarea particulelor este realizată cu succes de către acoperișurile verzi (ex: 1 ha de acoperișuri verzi captează între 72-85 kg de particule pe an). Fațadele verzi, datorită poziției acestora, captează mai puțin. Capacitatea de captare a particulelor pentru sistemele verticale verzi este estimata la 50% față de cea a acoperișurilor verzi.
Integrarea vegetației cu sistemele de ecologizare verticală în spațiile construite poate îmbunătăți biodiversitatea creând un habitat pentru microorganisme și pentru animale mai mici (albine, lilieci, păsări etc). Există orașe care alocă fonduri pentru susținerea microhabitatelor. Prezența fațadelor verzi ar duce la eliminarea acestor costuri.
În cât timp îți recuperezi investiția?
Am văzut faptul că sistemele verticale de ecologizare oferă beneficii personale și sociale. Costurile serviciilor de instalare și întreținere joacă un rol fundamental în sustenabilitatea economică. Când vine vorba re recuperarea investiției, vom putea lua în calcul doar beneficiile ușor cuantificabile aduse de fațadele verzi: creșterea valorii imobilului și economia de energie cu climatizarea clădirii. Celelalte beneficii legate de calitatea aerului, reducerea zgomotului, creșterea calității vieții sociale au un impact mic.
Dacă ne uităm la sistemul de fațade cu plante agățătoare (1), acesta are un cost minim de instalare și necesită puțină întreținere. Am găsit date de estimau o recuperare medie a investiției în 20 de ani. În cazul sistemul cu plase de oțel (2 și 3), în cel mai favorabil scenariu, returnarea investiției se făcea în 16 ani (în cel mai pesimist scenariu, mureau plantele).
Dacă vorbim despre grădini verticale (4), acestea nu pot fi considerate durabile din punct de vedere economic deoarece au un cost inițial mare, la care se adaugă întreținerea lui (care poate fi și dificilă și scumpă). Dacă costul inițial ar fi mai mic și aceste grădini verticale s-ar utiliza la scară largă, s-ar imbunătăți semnificativ condițiile de mediu în orașele cu densitate urbana ridicată. Instalarea sistemelor verticale de ecologizare ar fi o afacere atractivă dacă beneficiile sociale ar fi (mai mult) luate în considerare de către guverne; considerând că sprijinul financiar al beneficiilor ecologice și de mediu (stimulente guvernamentale) ar putea fi furnizat clădirilor noi și existente.